Azi ar fi fost ziua sa de naștere, a celui care, prin lumina geniului său, m-a desăvârșit, mi-a pus versul în glas și m-a învățat ce înseamnă să trăiesc profund anumite mesaje. Maestrul Grigore Vieru nu e doar un simplu poet, ce transmite dincolo de trecerea sa, el este inspirație, eternitate. Nu mi-e simplu să vorbesc despre el, pentru că mi-a fost părinte, un mentor și felul prin care am înțeles eu ce înseamnă cu adevărat poezia!
Era o personalitate complexă, care desăvârșea totul prin modestia sa, prin modalitatea de-a prezenta, în cuvinte, lumea sa ideală! Lupta sa pentru unitatea de limbă și de neam merge mai departe și cuprinde, prin simplitatea vorbei sale, o singură simțire, una românească, despre limbă și țară, ce ne face pe toți mândri că l-am cunoscut!
Pentru el, poet al veșniciei, cuvintele veritabile, fragmente de viață pe hârtie, zboară. Le dă aripi. Pentru el, părinte și maestru, eu cânt în continuare. El mi-a pus versul din glas! Rămas bun, nene Grig!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu