luni, 29 iunie 2015

LA MULTI ANI, NOUĂ!

Astăzi este ziua mea, vesel sunt și-am să mai fiu! Mulțumesc pentru gândul bun și pentru mesajele ce-mi demonstrează, deja de vreo două zile, căci unii vreți să fiți mai rapizi, că vă gândiți la mine. Paul e de la Pavel și cum sărbătorile în care trebuie să ne cinstim ne plac, iată-mă-s și eu printre cei celebrați. Întotdeauna mi-a plăcut oarecum să fiu în centrul atenției, atunci când cântam, ori jucam la Facultatea de Teatru, în schimb zilele de naștere le-am ratat la capitolul entuziasm. Mă bucură prietenii, mă bucur să-i aud pe cei ce mă felicită, chiar dacă mă sună doar o dată sau de două ori pe an.
Anul acesta, mama îmi este alături. A robotit de dimineață ceva bunătăți, așa cum îmi plac mie, iar de acum rememorăm sărbătoririle din copilărie. Eram copil atomic, plin de energie și-i dădeam mult de furcă. Noroc că ulterior m-am cumințit și iată-ne după mulți ani, împliniți că ne avem unul pe celălalt, eu fiindu-i singurul sprijin de când l-am pierdut pe tata. Prin orice popas ne-ar plimba viața și oricâte chipuri ne-ar îmbrățișa, vorba, privirea blândă și glasul mamei sunt de departe, cele mai de preț daruri ale noastre. Eu sunt norocos cu ea și sper ca norocul acesta să mă însoțească cât mai mulți ani!
În final, le urez și eu celor ce-și sărbătoresc ziua onomastică, fericire și multă distracție pentru azi! Desigur, pe muzica mea, care-i numai bună pentru petreceri și joc! La mulți ani nouă!


PAUL SI MAMA

FUEGO - Nu am zeci de milioane de vizionări pe Youtube, dar am piese iubite de public!

Citeam un articol recent, ce a făcut mare vâlvă prin presă, referitor la artiști, la numărul de aprecieri din mediul virtual și la popularitatea acestora rezumată doar la internet, în cea mai mare parte. Vă spun asta nu pentru a surprinde ceva, ci pentru a vă mulțumi. De mai bine de 10 ani veniți, când mai mulți, când mai puțini, dar mereu prezenți, la spectacolele mele din țară, acolo unde cumpărați bilet pentru a mă vedea și pentru a asculta muzica mea.
Asta-i răsplata cea mai de preț. Și atenție – n-aveam Facebook oficial ca să vă spun ceva pentru a vă atrage. De când a început povestea Facebook-ului simt că am mai mulți prieteni, că muzica mea ajunge mai simplu la voi și că putem împărtăși orice, în orice moment, fără să ne cenzureze cineva că vorbim despre artă, cultură, oameni frumoși sau viață, nu despre subiecte de tabloid.
Și cum fiecare zi vine cu o nouă provocare, azi, pentru că-i duminică de liniște, propun să căutați în sacul cu amintiri și să-mi povestiți ceva special legat de un concert de-al meu la care ați participat în țară, în cadrul turneelor naționale anuale, de primăvară și de Crăciun.
Indiferent de etape, muzica răzbate, dacă-i sinceră și dacă-i scrisă și cântată pentru oameni, nu pentru like-uri sau număr de vizualizări pe Youtube. Eu n-am zeci de milioane de vizionări pe Youtube, dar am piese iubite de public! Zi frumoasă!

FUEGO LA MARE...

Cand eram copil, tanjeam dupa mare. Fiind nascut in zona de munte si mort la propriu dupa apa, imi doream de fiecare data sa iau o parte din marea mare cu mine, acasa, s-o port drept talisman pana anul urmator. Cand am crescut, am inceput sa nu-i mai fiu fan infocat, transformandu-ma in acel visator care-si regaseste gandurile in maretia sa si se poate bucura, fara a fi prea extaziat, de sentimentul libertatii supreme oferite de largul marii.
Cred ca marea, oricare ar fi ea, ne aduna pe toti, vrand sa ne uimeasca cu blandetea sa, cand saruta apusul si cu puterea sa, cand porneste valuri albastre.
De mic imi doream sa cant despre mare. Inca n-am avut versurile acelea, ce descriu marea așa cum o simt eu, in schimb am filmat clipuri pe malurile ei si am cântat, despre paradisul vieții, cu metafora pescarusului.
Ce credeți, mi-ar trebui un cântec cu marea? Zi cu valuri line!

FUEGO la BALCIC...

M-ați dat dispărut? Ieri am lipsit motivat si îmi asum absenta cu o istorioara legată de-un loc care-i in sine o poveste!
Am poposit la Balcic, in Bulgaria, fost pământ românesc - o inundare de culori, un verde ce se ineaca in albastrul marii si-un aer boem, oprit parca de timp. Tocmai de timpul Reginei Maria a României, o personalitate de mare cinste a întregii culturi românești.
Grădina-i un spectacol si am descoperit acum de ce iubea regina acest taram - pentru felul in care marea saruta inima pământului cu binecuvantarea linistii sale.
De faptul ca întreaga zona e sursa de inspiratie nici nu mai spun, dar țin sa mentionez c-am simțit cum spiritul si memoria "reginei ostas" a inimii românești, luptatoare devotata pentru identitatea nationala, s-au impregnat drept imagini ale unor vremuri princiare românești.
E clar, de vizitat! Zi regala va doresc!

sâmbătă, 13 iunie 2015

vineri, 12 iunie 2015

DOR SI GAND: LANSARE CĂRŢI, LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU, BUCUREŞTI,...

DOR SI GAND: LANSARE CĂRŢI, LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU, BUCUREŞTI,...





FUEGO...INTR-UN CASTEL...


Din departari, de pe meleag britanic, va scriu dintr-un loc in care mana omului si-a aratat maestria, iar puterea timpului a conservat istoria frumusetilor.
Am cantat aseara intr-un castel specific, un fost conac de vanatoare, ce are actualmente destinatie turistica, avand o impresionanta gradina. N-am vanat, in schimb am petrecut in stil princiar, cu influente romanesti. Am pasit catre un nou inceput, asa cum imi place mie, cu entuziasm, aducandu-le aminte de acasa mirilor Monica si Cristinel Solomon, tineri de aur, ce iubesc calitatea. De neuitat este ca romanii se distreaza ca nimeni altii, oriunde. Asadar, in inima Londrei, le-am demonstrat ca putem insufleti un castel vechi, cu noutatea bucuriilor noastre.
Am ramas surprins sa gasesc romani lucrand aici. O echipa unita de tineri moldoveni, care-si doresc sa instaureze o tara in miniatura, pentru a simti spiritul de acasa. Acestia, ca si alti englezi ce lucreaza aici, sunt manageriati de un roman demn de toata lauda, Ionut, care-a demonstrat nu doar ca se poate integra, ci ca ii poate determina si pe ceilalti sa-i fie alaturi.
Cred ca avem si exemple, multe si elocvente, de oameni ce fac performanta prin onestitate si munca! Si sunt fericit sa descopar ca-si implinesc dorul de casa prin muzica mea! Va las acum, ma astepta ceaiul de amiaza! Zi frumoasa!

FUEGO...LONDRA...AMINTIRI...NEPERECHE


Agitatia Londrei ma entuziasmeaza. Zeci de fete, povesti de toate felurile, o adevarata nebunie in care nu cunosti pe nimeni, dar simti ca i-ai sti pe toti.
In Londra am amintiri nepereche si e fix acel tip de oraș care-mi place. E aglomerat, dar îți oferă totuși liniștea unui spațiu in care s-a format civilizatia.
E racoare acum in Londra, asta fiind pe placul meu.
La orice pas nimeresti intr-un teatru pentru un alt musical celebru. 
Încercând o subiectiva comparatie cu alte capitale, chiar si cu Bucurestiul, pot spune clar ca aici regasesti spiritul organizat, dar nu ai parte de caldura, de atenție, de acea atingere a autenticitatii.
Cum mi-s deschis, am pornit la pas, la explorat. Va țin la curent cu ce găsesc. Cu avant, va transmit un salut voios de la regina. Ce credeți, ar fi englezii interesați de muzica mea?

FUEGO... POVESTI REUSITE...


Ca intr-un labirint, in existența noastră avem parte de tot soiul de încercări, care de care mai intense. Le tesem, se tes, si reusim oarecum sa trecem peste toate, putin sifonati, dar cu o imensa satisfactie - aceea ca suntem suficient de puternici si rationali incat sa putem strabate lectiile primite.
M-am adaptat si eu mai nou, principiului "selfie". M-am pozat intr-o gradina, gandindu-ma la felul in care e facuta natura umana, ca un labirint intre bucurii si dezamagiri, fugind in permanenta unele dupa altele. Cred ca pozele facute de tine insuti transmit mai mult! In fond, fotografia asta face - imortalizeaza trairi si pune in pelicula zâmbetul.
Ca in muzica! Povestea din spatele creatiei este cea care defineste o reusita. Ceea ce va doresc si eu - povesti reusite printre muzici de implinire! Daca printre ele se afla si muzica mea, m-as bucura! Imi permit totusi sa vin si azi cu o sugestie! Seara de relaxare sa avem cu totii!

USILE...DESCHISE...


Întotdeauna încercăm să deschidem uși. Permanent căutăm să găsim rezolvări și șanse. Personal, sunt norocosul deținător al unui record. Mi s-au oferit șanse cât pentru mai mulți la un loc, iar asta m-a responsabilizat și m-a făcut să-mi doresc să lupt cu toate pentru a reuși.
Apoi mi-am dorit să deschid ușa sufletului. Și m-am gândit că cea mai bună metodă ar fi să fiu sincer și să cânt cu iubire. Doar așa pot ajunge acolo, dincolo de tine, încât să pot vedea ce vrei, ce-ai pățit și să te pot alina cu al meu cânt despre viață.
De când ne naștem până către final, viața noastră este un cumul de șanse pe care le primim, fie că sunt minore, fie că sunt mari oportunități. Oamenii văd în noi ceva și-apoi ne trimit către succes.
Ulterior, de vrem să facem ceva, depinde de noi. Vorba proverbului – „nimeni nu-ți pune în traistă”. Ușile ce mi s-au deschis în toți acești ani mi-au dat voie, m-au ajutat să fiu cum sunt acum. De asta știu că in prezent e rândul meu să acord șanse, continuând să vă deschid ușile universului meu muzical! Astăzi propun să ne fericim și să ne gândim la cei ce ne-au fost alături la un moment dat. Zi de liniște plină să avem!

UN TANGO...


Descoperă, caută, cunoaște! Merg de mult pe acest principiu și nu cred că există vreun moment în care ar trebui să ne oprim din dorința aceasta de a avea noi cunoștințe, despre orice și în orice domeniu, fie că ne ajută în mod direct sau nu.
Eu spre exemplu. Sunt în permanentă căutare de nou, de spectaculos, îmi modific pasiuni și îmi caut altele mult mai diversificate, dar chiar și așa, descoperirile cele mai puternice, învățămintele zilnice le primesc de la voi. După fiecare spectacol stau și ofer autografe și vorbesc cu oamenii. Caractere diverse, personaje colorate, care de care mai speciale.
Dar tot aici cunosc povești, aud voci înțelepte, descopăr bucuria simplă și aflu noi lucruri despre omenie, despre modestie, despre cât de ușor poate fi făcut cineva fericit.
Pentru a face lumea din jur mai frumoasă, trebuie ca în primul tu să devii mai bun și mai înțelept. De asta e neapărat nevoie să vrei, să ai deschidere, să primești informații, să cauți, indiferent de vârstă sau nivel. Nimeni nu-i as în ceva și nu-i nimic rușinos să aflăm noutăți, chiar și mai târziu ... Așa e și cu muzica! Nu-i în regulă să blamăm ceva până nu cunoaștem, nu ascultăm cu atenție și nu trecem prin filtrul personal!
Pentru azi, pentru începutul unui sfârșit de perioadă plină, vă propun un tango!

marți, 2 iunie 2015

FUEGO - DE ZIUA COPILARIEI!


E ziua copilăriei! E vremea ei și nu-i nimic rău sau infantil în a mai fi iar, pentru câteva minute, ca stare, copiii de altădată.
Cineva îmi spunea vă vorbele-s uneori, istorii de lemn și că nu reușesc să transmită coerent ce simți și vrei să spui. Poate e așa, în schimb eu știu că azi mă bucur de copilăria mea, mi-aduc aminte de ea și-s cât se poate de împlinit că mai pot fi, și acum, la 39 de ani, copilul care se bucură la un cadou, care zâmbește când își vede mama, care trăiește cu ardoare fiecare reușită și suferă, după cum e firesc, la fiecare dezamăgire.
Chiar e un privilegiu să ne mai putem bucura de copilărie, trăind-o oarecum. Grigore Vieru spunea, parafrazând o înțelepciune antică, că vom fi copii atât timp cât ne vor trăi părinții, sau unul din ei va fi cu noi. Eu o am pe mama și stiu că ea mă va purta mereu prin popasul anilor în care totul era un vis, în care grijile erau definiții și nu-mi păsa decât de joc, de învățătură și de continuarea visului meu.
Am avut o copilărie plină. Am făcut de toate, iar atunci când vreau să-mi amintesc de liniștea vremilor, mă întorc în copilărie. Mi-aduc aminte de bunica, cea care m-a crescut până la 10 ani. Mi-aduc aminte de momentele în care mi-era greu și căram chitara în spate, de orele la care nu-mi plăcea să merg, de visele mele, de colegi și de fiecare oră care părea că durează un minut atunci când ieșeam în fața blocului și ne jucam. Bucurați-vă, dragii mei, de copilărie!
Vă doresc o zi de Rusalii în care să fiți copii alături de copii voștri. Eu am făcut asta ieri, la Târgu Bujor, unde am cântat pe o scenă ce a fost plină de copii, de toate vârstele, care au cântat cu mine și care mi-au umplut sufletul cu energie. Vedeți mai jos cum a fost. Vă arăt și niște poze cu mine pici! Mulți ani, copilărie!