CINSTIRE INAINTASILOR

http://www.ultima-ora.ro/2015/05/22/cinstire-inaintasilor/

        Într-o perioadă în care nu mai există nici un fel de respect față de adevăratele valori, în toate domeniile (să ne mai mirăm că țara a ajuns unde este acum?), nici muzica ușoară nu putea face excepție. Corifeii genului, fie ei compozitori sau interpreți, sînt catalogați drept ”dinozauri”, la textierii profesioniști nu se mai apelează, rezultatul fiind ceea ce vedem și mai ales auzim de dimineață pînă seara: melodii ușurele, cu ”versuri” adesea jenante, agresînd nu o dată limba română. Pe vremuri exista la radio și televiziune o cenzură a valorii, plus comisii de creație care nu permiteau să ajungă la difuzare toate inepțiile; cînd vom înțelege oare că democrație nu înseamnă triumful sub-culturii? Cît despre CNA, ce să mai vorbim? Este mai mult decît evident că acest organism nu reușește nicidecum să plivească buruienile care au crescut cît casa pe ogorul audio-vizualului…

     În aceste condiții, reconfortant este efortul singular al unor artiști-realizatori de a promova adevăratele valori, neuitînd să cinstească așa cum se cuvine pe acei creatori care ne-au dăruit clipe de inefabilă bucurie prin șlagărele lor. O asemenea întreprindere demnă de toată stima desfășoară în fiecare duminică seara, la TV Favorit, îndrăgitul Paul Surugiu – Fuego, în emisiunea pe care o realizează și o prezintă. Greu de înțeles cum mai are timp și pentru așa ceva, fiindcă este mereu pe scenă, în țară și peste hotare, în lungi turnee, materializînd noi și noi proiecte. În cel mai recent, intitulat ”Trăiesc”, l-a avut ca invitat de onoare, în concertele din România și din Republica Moldova, pe compozitorul Jolt Kerestely. Și să nu uităm că de fiecare dată spectacolele sale sînt costisitoare, au loc cu regie, decoruri, orchestră, deci departe de minima rezistență care se întîlnește prin alte părți. Doamna Elena Stoica, mare susținătoare a fenomenului artistic, ne-a relatat incredibila atmosferă de la Focșani, unde spectatorii din sala teatrului monument istoric au aplaudat și ovaționat minute în șir, în picioare, momentul culminant fiind atins atunci cînd Fuego a dat viață celebrei piese ”Copacul”. Revenind la emisiunea de televiziune de care aminteam, putem spune că este singura de acest fel de pe toate ”canalele” (în cazul unora chiar că e potrivit termenul!) TV în care, timp de 2 ore, nu evoluează decît nume de certă calitate, nu o dată din ”generația de aur” a muzicii ușoare, atît de hulită și de urgisită. E uimitor și demn de toată stima respectul pe care acest artist tînăr, de 36 de ani, el însuși compozitor și textier, îl poartă colegilor mai în vîrstă, pe unii dintre ei neavînd ocazia să-i cunoască (astfel, s-a dus cu o coroană la catafalcul lui Constantin Drăghici, lucru pe care nu l-au făcut colegii de generație ai acestuia…). Două sînt emisiunile recente care ne-au reținut atenția. Una din ele i-a avut în centrul atenției pe cei doi muzicieni Kerestely, Jolt (care împlinea 81 de ani!) și fiul său Andrei, la rîndu-i talentat compozitor și regizor muzical, între cei care au cîntat în platou fiind Daniela Vlădescu, Stela Enache, evident Fuego (cu cîntece de pe albumul de autor dedicat lui de ”Joly” și premiate de UCMR), tinerele Miss Mary (Maria Florea) și Alina Păun, nemaivorbind de un emoționant omagiu adus lui Gabriel Cotabiță, laureat cîndva la Mamaia cu o melodie a lui Andrei. Cea de-a doua emisiune i-a fost consacrată regretatului mare autor de șlagăre Marcel Dragomir (iată că Fuego a făcut la TV Favorit ceea ce TVR n-a fost în stare…Dar, oare, mai e în stare de ceva?), între cei care l-au evocat pe compozitor și i-au cîntat din titlurile faimoase fiind Marina Voica, Marina Florea, fiul compozitorului, Rareș Dragomir (el însuși compozitor și cîntăreț, lansat la ”Școala vedetelor” a lui Titus Munteanu) și, firește, Paul Surugiu. Ce colaborare s-ar fi putut naște între sensibilul Fuego și Marcel Dragomir dacă acesta din urmă nu ne-ar fi părăsit atît de devreme! Să ne bucurăm, dincolo de toate, că mai există oameni care respectă, prețuiesc valorile și mai ales nu uită cît datorăm acestora…

Octavian URSULESCU