Foarte emotionat de momentul
trait, ziua limbii romane de astazi, 31 august, Fuego, alias Paul Surugiu, si-a
adunat toate gandurile elogioase intr-o scrisoare deschisa, pe care v-o
prezentam in randurile ce urmeaza:
"Draga
mi-e limba romana, iar pentru ea "mai sunt raniti poetii” si tot pentru ea
"Dumnezeu a plans, printre astre, peste tara, cu lacrima sa”. Pentru mine se potriveste ca
aceasta celebrare a limbii romane sa vina pe fondul unei legaturi speciale. Am
considerat in permanenta ca mesajele mele, ca muzica si trairile mele pot
ajunge la public, prin intermediul acestei forme divine, care confera nuante
ideilor si care inalta idealurile.
Limba
romana trebuie sa serveasca drept arma pentru promovarea culturii noastre. Sa
cantam in limba romana, sa iubim in limba romana. Si nu am avut o implinire mai
puternica decat aceea de a primi titlul de "Artist al Poporului”
Republicii Moldova, la Resedinta de Stat, intr-o sala in care 30 de dascali
primeau distinctii pentru opera lor didactica si pentru sprijinul si aportul
adus promovarii si mentinerii vii a flacarii ce arde pentru limba romana.
Mai mult decat atat, limba romana este povestea
cantecelor mele, a romanilor de pretutindeni si nu exista o forma mai intensa,
pentru a ne striga iubirea si maretia, pentru a ne slavi neamul, pentru a ne
admira minunile, pentru a ne exprima uimire decat cea pe care limba romana o da
fiecarui cuvant maret din sufletul nostru.
Si tot in aceasta zi, unul dintre cele mai
importante vise ale mele prinde contur. La mormantul poetului ce a militat
pentru acest grai, pentru libertatea lui, mentorul meu, Grigore Vieru, se va
dezveli bustul sau realizat in intregime din bronz, in marime naturala.
Si orice cuvant as folosi pentru a descrie ce
simt cu privire la limba romana, orice urare as putea sa-i fac, nimic nu ar
exprima mai inaltator decat versurile maestrului Grigore Vieru, poetul ales al
neamului romanesc, cel pe care Creatorul nu l-a inzestrat cu talent, ci cu o
urma de dumnezeire, cele care au conturat "Imnul Neamului”:
"Sarut vatra si-al ei
nume,
Care vesnic ne aduna,
Vatra ce-a nascut pe lume,
Limba noastra cea romana.
Pe pamant stravechi si magic,
Numai ea o sa ramana
Limba doinelor de aur,
Limba noastra cea romana."
Prin natura profesiei mele (cea de traducãtor autorizat), scriu si vorbesc zilnic trei limbi (românã, spaniolã, englezã). Însã, oricât de mult mi-ar plãcea o limbã strãinã, nu aş putea niciodatã simţi, iubi, trãi decât româneşte. E limba mea, e ţara în care m-am nãscut, o ţarã cu locuri frumoase la tot pasul, cu tradiţii, o ţarã ce meritã promovatã prin orice mijloc posibil. Nu am sã înţeleg niciodatã de ce unii aleg sã scrie pe diverse pagini de internet în orice altã limbã, numai în limba noastrã cea românã, nu! E trist! Cu atât mai trist cu cât strãinii ne apreciazã tocmai pentru doinele noastre, pentru cântecele româneşti, pentru tradiţiile pe care le avem în preajma sãrbãtorilor de iarnã! Mã bucur, în schimb cã, în lumea aceasta haoticã în care trãim, mai existã oameni şi artişti, aşa cum este si Paul Surugiu (Fuego), care îşi doresc sã lase moştenire celor ce vor veni pe acest pãmânt, melodii, cântece, colinde, poezii, toate interpretate în dulcele grai românesc!
RăspundețiȘtergere