Uneori pierdem controlul și ne apucă câte-un dor de ducă, departe, de tot și toate. Nu că am vrea să dăm bur cu fugiții, dar pur și simplu ne piere cheful, interesul și parcă nu mai avem aceeași tragere de inimă ca întotdeauna. Mie mi se întâmplă asta frecvent, să știți. Nu mă ține mult pentru că sunt un băiat cu picioarele pe pământ și-mi revin repede, dându-mi seama că în mâinile mele stă totul și că pofta vine, exact ca în zicala celebră, mâncând.
Nu spun că la toată presiunea din jur, nu-ți vine să cedezi. Dar asta nu înseamnă că și trebuie să o faci. Rezolvarea e una – nu uita pentru ce și cine lupți, și poate cel mai important, gândește-te și la tine, nu doar la cei din jur și atunci ai să vezi că ai de ce să mergi mai departe cu fruntea sus și demnitatea la purtător!Vă doresc weekend minunat! #curaj#mergemmaideparte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu