Am vorbit tot timpul, cu riscul de a ma repeta, de intâlnirile cu publicul meu. Nu e o nevoie a confirmării, ci pur si simplu e acea senzație prin care simt ca sunt cuiva de folos, cu munca si strădania mea. Si atunci, oricât ar fi drumurile de stresante, nu mai ai nicio grija!
Zilele trecute, spre exemplu, la Carei, am spart barierele convenționale si-am reușit sa mișc maghiarii cu melodiile mele. Un public cu atitudine, cu zvâc, ce mi-a arătat încă o data ca muzica e universala, atunci când e transmisă sincer, făra artificii de imagine!
Azi ma ființez in Moldova, la Sabaoani, unde ma așteaptă prieteni dragi, public pe care-l știu de mulți ani si care nu m-a dezamăgit!
Azi ma ființez in Moldova, la Sabaoani, unde ma așteaptă prieteni dragi, public pe care-l știu de mulți ani si care nu m-a dezamăgit!
Asta e răspunsul la întrebarea legată de forța si inspirația mea. După astfel de bucurii, ma pot retrage in liniște, sa compun pentru voi, sa pictez, sa scriu si sa va dăruiesc o parte din sufletul meu, ca intr-o "poveste a pianului"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu