Uneori viața mi se pare nedreaptă cu unii dintre noi. Nu-s și n-am fost niciodată adeptul ideii cu soarta pentru că sunt de părere că fiecare, în funcție de voință, își mai croiește și singur drumul, fără a aștepta posmagii din poveste să cadă.
Dar chiar și așa, văd aproape zilnic cazuri în care eforturile nu sunt de ajuns, în care cumva, cineva, și-a luat complet privirea, uitând că pe lumea aceasta nu există doar lichele care suferă, ci și oameni bravi și demni care, vorba piesei Andei Călugăreanu, n-au noroc.
Mi-e ciudă că-s neputincios. Mi-e ciudă când știu că lupta-i inegală. Trăim epoca în care scapă cine poate, dar unii nu joacă cinstit și fură la start, încât cei de pe urmă, deși favoriți, ajung la final pe ultimele locuri.
Personal, sunt norocos! Dar asta știți deja! Și nu mă consider norocos pentru că am reușit, pentru că am fost în locul potrivit la timpul potrivit ori pentru că am muncit, ci pentru că știu că prin norocul de a cânta pot schimba, mai puțin decât o sutime, oamenii. Le pot alina suferința, îi pot sensibiliza, îi bucur, îi fac să uite ori să lupte și-i fac mai buni.
Măcar atât pot să fac! Zi frumoasă!
Mi-e ciudă că-s neputincios. Mi-e ciudă când știu că lupta-i inegală. Trăim epoca în care scapă cine poate, dar unii nu joacă cinstit și fură la start, încât cei de pe urmă, deși favoriți, ajung la final pe ultimele locuri.
Personal, sunt norocos! Dar asta știți deja! Și nu mă consider norocos pentru că am reușit, pentru că am fost în locul potrivit la timpul potrivit ori pentru că am muncit, ci pentru că știu că prin norocul de a cânta pot schimba, mai puțin decât o sutime, oamenii. Le pot alina suferința, îi pot sensibiliza, îi bucur, îi fac să uite ori să lupte și-i fac mai buni.
Măcar atât pot să fac! Zi frumoasă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu