Iarna are o mulțime de povești despre noi atunci când vine. Ca într-un cufăr, ea ne păstrează amintirile, gata să ne facă an de an, altele noi. A trecut vremea în care mă bucuram asemeni unui copil de zăpadă, bulgărindu-mă. Acum, după ce mai dau câteva lopeți să fac pârtie, mă gândesc ce minunată era vremea dinainte, toate clipele în care zăpada ne unea și ne aducea împreună pentru câteva zile în care nu ne mai păsa de nimic. Apoi, din cauza zăpezii, am mai trăit câteva povești pe care n-am cum să le uit, rămânând înzăpezit sau avariat pe drumuri, din cauza troienelor. Niciodată n-am fost fanul verii, așa că iarna mă desăvârșește. Voi ce povești ați trăit iarna?
Cum vremea asta de-afară ne-a dat de furcă, m-am gândit să ies și să încerc să găsesc noi inspirații pentru un cântec care să vorbească despre lumina și bucuria unui anotimp ce mi-a adus enorme satisfacții. Între timp, v-aduc in atenție o piesă de-a mea de anul trecut, ce povesteste despre felul în care sunt eu iarna.S-aveți zi liniștită!
Cum vremea asta de-afară ne-a dat de furcă, m-am gândit să ies și să încerc să găsesc noi inspirații pentru un cântec care să vorbească despre lumina și bucuria unui anotimp ce mi-a adus enorme satisfacții. Între timp, v-aduc in atenție o piesă de-a mea de anul trecut, ce povesteste despre felul în care sunt eu iarna.S-aveți zi liniștită!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu