duminică, 26 iulie 2015
marți, 21 iulie 2015
luni, 20 iulie 2015
Fuego - fiecare zi o nouă provocare
“Fiecare zi e o noua provocare! Si nu neaparat pentru a fi mai buni ca ieri. Este prilejul perfect pentru a întâmpina acel maine care-ti da posibilitatea sa ai parte de libertate!
Daca n-ar fi atat de solicitanta, viața noastră n-ar avea parte de stralucirea linistii, de nevoia de relaxare, de vise si gânduri care ne dau putere!
Weekend fiind, ma pregătesc de noi istorii pe scena. De fiecare data o noua etapa, un alt început. Oriunde-as fi, ma simt privilegiat pentru ca potsa daruiesc si sa produc veselie.
Cat de curând ne pregătim si de lansarea unui nou material discografic, așa cum nu am mai avut de aproape 10 ani, cu mine intr-o ipostaza diferită, împreuna cu virtuosi si talentati instrumentisti.
Pana atunci, zic sa-ncingem hora populara cu un cântec de-al meu!”
Paul Surugiu - Fuego
18 iulie 2015
FUEGO - CU VOI
“Întâlnirea mea cu voi, de pe oriunde ați fi din țara, mă bucura la maxim.Tot la maxim sunt si sentimentele. Știți foarte bine ca eu cant peste tot unde sunt invitat cu drag, unde oamenii ma așteaptă si văd in mine si in muzica mea un prilej de sărbătoare.
Pentru publicul meu, venirea mea, fie ca e la zile de localități sau la evenimente private, e o sărbătoare pe care-mi doresc sa o fac de neuitat.
Nu mai departe ieri. Am făcut pauza de la pictura si de la înregistrări, si-am cântat, căci asta știu sa fac cel mai bine, prietenilor din Bezdead, împreuna cu doamna Irina Loghin. Poate ca unii vor spune ca nu-i important. Ei bine, eu nu merg pe acest principiu. Fiecare om are dreptul la arta, la muzica, iar eu sunt onorat atunci când urc pe scena in fata celor ce ma iubesc.
miercuri, 15 iulie 2015
LA MULTI ANI, NICOLAE DABIJA!
Dragă Nicolae Dabija,
“Cum tu ai devenit, ca maestru al vorbei, “desculț fără țară”, așa mi-s eu desculț fără poezia ta. Aș putea spune că providența ne-a facilitat întâlnirea mult prea târziu, dar cum nu cred în coincidențe, mă simt dator să-ți mărturisesc că trăiesc în versul tău, în eternitatea fiecărei slove doldora de idei, în lupta dragostei și-a adevărului din opera ta, în fereastra deschisă de un zid ce pare că nu se mai dărâmă.
Întru mulți ani să ne fim alături și crede-mă pe cuvânt atunci când, onorat fiind, exclam cu toată ființa-mi, că ești un războinic al adevărului și al dreptății, un urmaș de seamă al vorbei ce taie și rănește, ce schimbă, zidind rănile cuvântului, clădind noi și noi cetăți ale flăcării românești.
Întru mulți ani să ne fim alături și crede-mă pe cuvânt atunci când, onorat fiind, exclam cu toată ființa-mi, că ești un războinic al adevărului și al dreptății, un urmaș de seamă al vorbei ce taie și rănește, ce schimbă, zidind rănile cuvântului, clădind noi și noi cetăți ale flăcării românești.
Pentru mine, Nicolae Dabija, de mă întreabă cineva, este începutul și sfârșitul a tot ce mai există simplu și solidar în poezia românească, atât de simplu încât să opună rezistență unor asupriri ale puternicelor vorbe. Grigore Vieru, maestrul meu de căpătâi, i-a fost prieten, l-a inspirat și actualmente, Nicolae Dabija are pe umerii săi o simțire întreagă despre România, despre durerile și bucuriile neamului, despre dragostea neatinsă și neatinsul infinit al trecerilor.
Poeți sunt mulți. Și talentați. Oameni și mai mulți. Dar nicăieri nu găsești un scriitor, istoric literar, om politic, membru de onoare al Academiei Române, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, care să fie onest în descrierea lumii sale, să fie concis și crezător, până la ultima suflare, în melancolia-i ce va duce o țară a poeziei dincolo de rapsozi și temători.
Iconograf, Nicolae pictează cu pensulele desuete, idei pentru azi și pentru mâine, încercând să ne salveze, prin lupta sa, de pierderea autenticității din poezia noastră și din limba română.
Nicolae, sunt umil paznic al desăvârșirii tale mărețe și cred că fiecare român ar trebui să te citească ca pe-un liric al frazei, ca pe-o dogmatică, ca pe-o biblie a românismului și-un etern strigăt al dreptăților pentru totdeauna! La mulți ani, Nicolae Dabija!”
Iconograf, Nicolae pictează cu pensulele desuete, idei pentru azi și pentru mâine, încercând să ne salveze, prin lupta sa, de pierderea autenticității din poezia noastră și din limba română.
Nicolae, sunt umil paznic al desăvârșirii tale mărețe și cred că fiecare român ar trebui să te citească ca pe-un liric al frazei, ca pe-o dogmatică, ca pe-o biblie a românismului și-un etern strigăt al dreptăților pentru totdeauna! La mulți ani, Nicolae Dabija!”
VIVE LA FRANCE!
VIVE LA FRANCE!
Zis-am azi, că tot e zi francofonă, să ne jucăm de-a imaginația. Până la urmă, toate-s așa cum ni le imaginăm și cum alegem noi, de unii singuri, să ni le închipuim. Ni se pun și bețe-n roate, așa-i, și nu puține, dar avem satisfacția că imaginea vieții noastre e așa cum ne-o dorim noi.
Zis-am azi, că tot e zi francofonă, să ne jucăm de-a imaginația. Până la urmă, toate-s așa cum ni le imaginăm și cum alegem noi, de unii singuri, să ni le închipuim. Ni se pun și bețe-n roate, așa-i, și nu puține, dar avem satisfacția că imaginea vieții noastre e așa cum ne-o dorim noi.
Tocmai de asta trebuie să vă dați frâu liber imaginației. Spre exemplu, eu m-am visat mereu într-o casă a bucuriei, încă de mic. Simt că am căpătat-o, în timp, adunând fir cu fir, clădind fiecare privire, fiecare fericire. Am casa mea, construită de voi, care se reclădește pe zi ce trece, devenind tot mai trainică. Uneori îmi imaginez cum ar fi să nu cânt, să nu fiu pe scenă, să nu fiu în mijlocul vostru, și mă apucă instant panica. Asta pentru că, de ceva ani, toate gândurile mele vă includ și pe voi.
Imaginați-vă numai, cum ar fi dacă n-ar fi ceva sau ce am fi dacă ar fi altceva! Cum tot aminteam de casă, am un cântec superb, scris de Marina Voica, ce face furori, pe ritm de vals, la toate petrecerile. Vorbește despre vechea căsuță a visurilor de la marginea satului ...
Imaginați-vă numai, cum ar fi dacă n-ar fi ceva sau ce am fi dacă ar fi altceva! Cum tot aminteam de casă, am un cântec superb, scris de Marina Voica, ce face furori, pe ritm de vals, la toate petrecerile. Vorbește despre vechea căsuță a visurilor de la marginea satului ...
FITI ROMÂNI...
Că tot sunt discuții aprinse unioniste, că tot se caută acul din căruța mare cu fân, am ajuns și eu să mă gândesc ce valori mai sunt cele legate de patriotism, de spațiul care te-a format și din care faci parte? Am mai vobit despre asta, despre țara noastra, despre ce și cum simt și cânt eu. Doar că, vedeți voi, chiar și cei ce combat au spiritul românesc în ei. Au cele caracteristici specifice nouă, puse ca o ștampilă în frunte.
Indiferent de dorințe sau renegări, suntem una cu limba în care ne-am format, avându-ne identitatea în același filon, chiar dacă uneori nu știm nici noi cu exactitate ce înseamnă să fii român. Și nici dacă e o virtute sau o onoare, ori ceva cu rețineri nu știm. Cert este că poți afla ce înseamnă România întrebându-i istoria, geografia, spiritul popular, tradițiile, omenia, ospitalitatea.
Indiferent de dorințe sau renegări, suntem una cu limba în care ne-am format, avându-ne identitatea în același filon, chiar dacă uneori nu știm nici noi cu exactitate ce înseamnă să fii român. Și nici dacă e o virtute sau o onoare, ori ceva cu rețineri nu știm. Cert este că poți afla ce înseamnă România întrebându-i istoria, geografia, spiritul popular, tradițiile, omenia, ospitalitatea.
Asta-mi aduce aminte de-un cântec pe care l-am înregistrat anul trecut, atunci când l-am omagiat pe maestrul Dan Spătaru cu un album de colecție. "DE VREI SĂ ȘTII CE ÎNSEAMNĂ ROMÂN" – o lecție muzicală despre cum să crezi în tine și-n poporul tău, descoperindu-i valorile uitate. „Vinovatul” acestei piese este cel de la dispariția căruia au trecut, fix astăzi, 4 ani. L-am celebrat în emisiunea mea pe Cornel Fugaru, împreună cu Mirela Voiculescu și Monica Anghel și știu că acest cântec, în interpretarea mea, l-ar bucura din nou azi.
Așadar, fiți români până-n măduva oaselor. Iar dacă uitați, întrebați pe lângă voi!
Așadar, fiți români până-n măduva oaselor. Iar dacă uitați, întrebați pe lângă voi!
PRIETENIA BUNAVOINTEI
“Fii un adevărat cadou pentru lumea în care trăiești!” Așa sună dictonul Rotary International de anul acesta. Și am zis că ar fi bine, pentru prieteni, să mă conformez. Așa că i-am făcut o bucurie maestrului Jolt Kerestely, l-am luat cu mine și am mers la Focșani, acolo unde prietena mea, Elena Stoica, schimba mandatul 2014-2015, din funcția de președinte al clubului ROTARY VARANA Focșani, al cărui „PRIETEN AL BUNĂVOINȚEI” sunt de anul trecut.
Seara a fost oarecum solemnă, destinsă doar de intervențiile maestrului Kerestely, care la cei 82 de ani, ne-a făcut o triplă surpriză – a cântat blues și jazz, după ce a primit și el premiu din partea Elenei Stoica și a Rotary, a dansat și mi-a compus o nouă piesă, ce va fi cu siguranță o bijuterie.
Seara a fost oarecum solemnă, destinsă doar de intervențiile maestrului Kerestely, care la cei 82 de ani, ne-a făcut o triplă surpriză – a cântat blues și jazz, după ce a primit și el premiu din partea Elenei Stoica și a Rotary, a dansat și mi-a compus o nouă piesă, ce va fi cu siguranță o bijuterie.
Cum nimic nu se poate termina decât într-o notă pozitivă, Elena ne-a spus în final ce înseamnă fericirea, eu le-am cântat și am fost fericit că am putut da o mână de ajutor prietenilor. Pentru asta sunt, în fond, cei apropiați. De asta încerc să-i mulțumesc de fiecare dată Elenei și soțului ei, Florin Stoica, pentru prietenie și sprijin. Și tot aseară am descoperit ce mare lucru este să faci, din nimic, o amintire pentru totdeauna. Maestrul Kerestely, după o viață de cântec, a trăit o seară de colecție în viața sa, prin mine și Elena. Și suntem mândri de asta!
miercuri, 8 iulie 2015
sâmbătă, 4 iulie 2015
URĂM MULŢI ANI AMERICII, DAR NE PĂSTRĂM IDENTITATEA...
FUEGO - "Urăm mulți ani Americii, dar ne păstrăm identitatea,
căutând și păstrând cu sfințenie filonul ce ne definește!"
“Hello, dear friends!
Am zis că măcar urarea s-o fac în tandem cu ziua Americii, pe care-o celebrăm azi! Că e pământ al făgăduinței știm, că-i fascinantă și deplină cunoaștem, numai că eu am văzut-o și merg pe principiul vulpii care spune că „struguri-s acri” - România noastră e mai cu moţ, e cu mai multe posibilităţi şi pozitive şi negative şi, zău, că-i dulce graiul românesc! Ca să nu mai vorbesc de minunile naturii!
Urăm mulţi ani Americii, dar ne păstram identitatea, căutând şi pastrând cu sfinţenie, în amalgamul culturilor de la care avem de învăţat, filonul ce ne defineşte!
Aşa că eu voi sărbători America în România, cu ritm de joc. Şi nu oricum, cu voi împreună, fix mâine, de la ora 16.15, în cadrul emisiunii “SUPER BINGO METROPOLIS”, la Antena 1, unde vom cânta două piese reprezentative.
Cum imnul Americii nu l-am interpretat - încă - şi nici piese în altă limbă decât nativa-mi simţire, propun să spunem doar “GOODBYE”, în engleză. Zi liniştită!”
Paul Surugiu - Fuego
Abonați-vă la:
Postări (Atom)