: Ana-Maria si Rodica Elena În minunatele zile de vacanţă petrecute în Ardeal am avut deosebita plăcere de a vizita sâmbătă, 27 august 2017
Ana-Maria si Rodica Elena
În minunatele zile de vacanţă petrecute în Ardeal am avut deosebita plăcere de a vizita sâmbătă, 27 august 2017 Salina Turda care se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în salină se face prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău.
Rodica Elena
Zăcămintele de sare din Transilvania, exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului / în localitățile cu vechi exploatări de sare menționate mai sus. La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m, cercetată prin foraje relativ recente.
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane, în zona ștrandului actual. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în apropierea zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza concurenței altor saline ardelene.
Simina, Ana-Maria, rodica Elena
S-a redeschis în anul 1992, în scop turistic si curativ și este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Terezia si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină, unice in Europa, cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul, cioplit în peretele de sare și Scara Bogaților, o scară lucrată filigranat in lemn pe care am coborât în mina/salina Turda.
Simina, Teodora, Rodica Elena
Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare.
Între 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public.
Totul este deosebit, sute (şi chiar mii) de oameni vizitează zilnic mina/salina de la Turda.
A consemnat
Rodica Elena Lupu
